Centrul de Informare Tehnologicã
Comunicat de presã
România în contextul competitivitãþii globale
- 2010 -

Institutul IRECSON, prin Centrul de Informare Tehnologicã, aduce în atenþie câteva dintre cele mai relevante semnale ale ediþiei 2010 a Anuarului Competitivitãþii Mondiale (www.imd.ch/wcc). IRECSON este partenerul pentru România al Centrului pentru Competitivitate Mondialã al IMD (Institute for Management Development) din Elveþia, în vederea realizãrii Anuarului Competitivitãþii Mondiale (World Competitiveness Yearbook).

CE ESTE WCY?
(World Competitiveness Yearbook)
Anuarul Competitivitãþii Mondiale

• O analizã a competitivitãþii a 58 de economii, folosind 327 de criterii
• Un punct de referinþã la nivel internaþional, perceput ca o autoritate în lumea economicã
• Se publicã neîntrerupt, începând cu anul 1989 • 2 treimi din informaþii vin din surse naþionale, regionale ºi internaþionale, iar o treime sunt furnizate de Sondajul anual de opinie WCY în mediul de afaceri
• Oferã garanþia unor date actualizate ºi de încredere, asigurate de o reþea de 54 de instituþii partenere din întreaga lume

Ce ne spune Anuarul Competitivitãþii Mondiale 2010
Privite dintr-o perspectivã analiticã, rezultatele pentru 2010 atestã din nou, aºa cum s-a întâmplat în 2009, chiar ºi în condiþiile crizei mondiale, poziþia de lider a trioului Hong Kong, Singapore ºi SUA sub aspectul competitivitãþii. În 2010 comparativ cu 2009, au avut loc mutaþii semnificative în ceea ce priveºte poziþia ocupatã în baza punctajului obþinut de o mare parte a þãrilor ºi a regiunilor astfel:


În perioada dificilã pe care o traverseazã economia mondialã, competitivitatea reflectã modul în care þãrile fac faþã situaþiilor cu care se confruntã, situaþii în care predominã problemele, confuzia ºi zgomotul.

Hong Kong ºi Singapore reuºesc sã devanseze SUA demonstrând o mare elasticitate faþã de criza economicã. Trioul deja amintit este urmat de Elveþia (locul 4) ºi Australia (locul 5). În prima treime a clasamentului mutaþiile pozitive cele mai semnificative au fost înregistrate de Taiwan care urcã 15 poziþii, trecând astfel din a doua treime a clasamentului în prima, Malaiezia care urcã 8 locuri ºi Israel care urcã 7 locuri în ierarhia competitivitãþii mondiale. În ce priveºte mutaþiile negative, Danemarca pierde în 2010 faþã de 2009, 8 poziþii, iar Finlanda pierde 10 poziþii în 2010 faþã de 2009, reuºind totuºi sã se menþinã în prima treime a clasamentului.

Japonia ajunge din prima treime a clasamentului în 2009 în a doua treime în 2010, pierzând 10 locuri, în timp ce Polonia ajunge în grupul de mijloc al clasamentului urcând 12 poziþii în 2010 faþã de 2009. De asemenea, menþionãm creºterea Indoneziei cu 7 locuri în 2010 faþã de 2009, care ºi ea trece astfel în a doua treime a clasamentului. Noua Zeelandã pierde 5 poziþii, Marea Britanie pierde un singur loc, în timp ce Korea ºi Franþa urcã 4 locuri în 2010 faþã de 2009.

Conform Anuarului Competitivitãþii Mondiale, „competitivitatea mondialã este un domeniu al teoriei economice care analizeazã faptele ºi politicile ce contureazã capacitatea unei naþiuni de a crea ºi de a menþine un mediu propice susþinerii realizãrii de valori sporite pentru întreprinderile sale ºi pentru prosperitatea poporului sãu.” Pe scurt, competitivitatea înseamnã modul în care naþiunile ºi mediul economic îºi administreazã totalitatea competenþelor pentru atingerea prosperitãþii. Astfel, când vorbim despre competitivitate, nu urmãrim numai creºterea sau performanþa economicã, ci avem în vedere o serie de alþi factori, cum ar fi: mediul, calitatea vieþii, tehnologia, cunoºtinþele, cercetarea ºtiinþificã etc.

Taiwanul înregistreazã cea mai mare creºtere, urcând spectaculos de pe locul 23 în 2009 pe locul 8 în 2010, în timp ce Slovenia are cea mai mare descreºtere, pierzând 20 poziþii faþã de 2009 ºi ajungând pe locul 52.

O mare parte a þãrilor au înregistrat scãderi importante în 2010 faþã de 2009: Slovacia pierde 16 poziþii ºi ajunge pe locul 49, Bulgaria scade ºi ea 15 poziþii, ajungând pe locul 53. În topul scãderilor urmeazã Lituania, care pierde 12 poziþii, ocupând locul 43 în 2010, Japonia si Finlanda care pierd 10 locuri.

Au gãsit soluþii de creºtere a competitivitãþii, þãri precum: Ungaria, care de pe locul 45 în 2009 ajunge pe locul 42 în 2010, Italia, care urcã 10 poziþii, ajungând pe locul 40, Polonia, de care am amintit deja, urca 12 locuri, Israel care urca 7 locuri, Austria creste cu doua locuri.


Cum se explicã aceastã ierarhizare a competitivitãþii economiilor?
Competitivitatea mondialã este datã de o combinaþie de criterii diferite, subsumate unui numãr de patru factori globali:

• Performanþa economicã - evaluarea macro-economicã a economiei interne;
• Eficienþa afacerilor - mãsura în care întreprinderile îºi realizeazã performanþele într-o manierã profitabilã ºi responsabilã;
• Eficienþa guvernamentalã - mãsura în care politicile guvernamentale favorizeazã competitivitatea;
• Infrastructura - mãsura în care resursele de bazã, tehnologice, ºtiinþifice ºi umane corespund cerinþelor de promovare a afacerilor.

Trebuie evitate confuziile ce pot apãrea prin asimilarea metodologiei competitivitãþii ºi, implicit, a rezultatelor, cu alte concepte din sfera comparaþiilor privind nivelul de dezvoltare economicã a þãrilor. Astfel, o þarã cu un nivel de dezvoltare ridicat nu este neapãrat ºi lider în accepþiunea competitivitãþii, dupã cum o alta, cu un nivel mai scãzut, nu se plaseazã inevitabil pe locuri joase, dacã rãspunde criteriilor de competitivitate ridicatã (vezi Chile în raport cu Italia).



Unde se aflã România din punct de vedere al competitivitãþii în 2010 ?
România ocupã unul dintre ultimele locuri în rândul celor 58 de state, ºi anume locul 54, înaintea Argentinei, Croaþiei, Ucrainei ºi Venezuelei. În faþa noastrã, la foarte micã distanþã se aflã Bulgaria (care obþine un scor cu 0,6% mai mare decât scorul obþinut de România) ºi Slovenia care are un ecart faþã de noi de 1,2 puncte. În ce priveºte situaþia unor þãri foste comuniste pânã înainte de 1989, putem constata cã în condiþiile actualei crize economice, Ungaria (42), Estonia (34) ºi Polonia (32) au gãsit soluþii de creºtere a competitivitãþii, România (54) ºi Cehia (29) îºi menþin în 2010 poziþiile din 2009, în timp ce Bulgaria (53), Slovenia (52), Slovacia (49) ºi Lituania (43) au înregistrat descreºteri subtanþiale cuprinse între între 20 ºi 12 locuri.
Pentru o mai bunã edificare în privinþa evoluþiei, respectiv a poziþiilor ocupate în ultimii ani, Anuarul prezintã, individualizat pe fiecare þarã, factorii favorizanþi sub aspectul competitivitãþii, precum ºi cei defavorizanþi.

Poziþia României în 2010 este o rezultantã a variaþiilor poziþiei þãrii noastre pe fiecare dintre cei patru factori de competitivitate. Astfel, în 2010 România a înregistrat o descreºtere a Performanþei economice, de pe locul 32 în 2009, pe locul 47 în 2010. Cu toate cã la acest capitol am înregsitrat o scãdere de 15 locuri, rãmânem totuºi în faþa unor þãri precum Grecia (48), Rusia (49), Turcia (50), Estonia (52), Slovacia (54), Ucraina (55), Lituania (57). Referitor la Eficienþa guvernamentalã, am scãzut un loc faþã de 2009, ocupând poziþia 50.
În ceea ce priveºte Infrastructura, am crescut 10 locuri în 2010 faþã de 2009, ajungând pe locul 43 în 2010, iar la capitolul Eficienþa afacerilor, am crescut 13 locuri, urcând de pe locul 56 în 2009 pe locul 49 în 2010.

Din pãcate creºterile semnificative înregistrate de România în ce priveºte Eficienþa afacerilor ºi Infrastructura nu au fost suficiente pentru creºterea competitivitãþii în ansamblul ei, dar în condiþiile în care la capitolul Performanþa economicã ºi Eficienþa guvernului am scãzut, menþinerea poziþiei României în 2010, la nivelul din 2009, se datoreazã primilor doi factori. Este meritul mediului de afaceri care începe sã se consolideze ºi al investiþiilor din ultimii ani în infrastructura de telecomunicaþii precum ºi în cercetare care încep sã devinã vizibile, reuºind astfel sã contribuie în 2010 la menþinerea competitivitãþii României la nivelul din 2009, în contextul crizei economice.
Punctele tari ale mediului de afaceri se referã în special la progresele fãcute de companiile româneºti în ce priveºte preocuparea acestora pentru satisfacþia clienþilor, pentru o salarizare adecvatã în sectorul serviciilor, precum ºi pentru personalul cu funcþii de conducere, salarizare care devine la un nivel comparabil cu cel din alte þãri membre ale UE. De asemenea trainingul angajaþilor devine o prioritate pentru multe dintre companiile româneºti. La acestea se adaugã preocuparea firmelor pentru atragerea de specialiºti, precum ºi o atitudine pozitivã în general a mediului de afaceri în ce priveºte globalizarea economiei.
Totuºi, pentru continuarea consolidãrii mediului de afaceri avem nevoie de îmbunãtãþirea unor aspecte care deocamdatã pentru 2010 se constituie în puncte slabe în ce priveºte competitivitatea, ºi anume: nevoia ridicatã de specialiºti în domeniul finanþelor, necesitatea creºterii capacitãþii de adaptabilitate a companiilor româneºti la schimbãrile pieþei, nevoia de creºtere a transparenþei instituþiilor financiare din România, scãderea pieþei bursiere, precum ºi identificarea de soluþii astfel încât datoriile întreprinderilor sã nu restrângã capacitatea acestora de a fi competitive.
Principalele puncte forte ale Infrastructurii noastre care ne-au ajutat sã urcãm la acest capitol au fost: tarifele de bandã largã ºi viteza Internetului, investiþiile în telecomunicaþii, productivitatea în materie de patente (brevete). Pentru a consolida ritmul de creºtere în ce priveºte Infrastructura este nevoie sã ne aplecãm asupra unor puncte slabe mai importante în ce priveºte competitivitatea, printre care: nevoia ridicatã de specialiºti în domeniul tehnologiei informaþiei precum ºi de ingineri calificaþi pe piaþa forþei de muncã ºi necesitatea îmbunãtãþirii infrastructurii de sãnãtate care nu rãspunde nevoilor societãþii.
Aspectele negative (aspecte la care România este cotatã cel mai slab în contextul competitivitãþii mondiale) în ce priveºte Performanþa economicã sunt legate de investiþiile directe în afara þãrii, de investiþiile pe pieþele de capital din afara þãrii, încasãrile din turism ºi creºterea realã a PIB. Chiar dacã la capitolul Eficienþa guvernului stãm bine în ce priveºte datoria publicã totalã ºi colectarea taxelor pe venituri, slãbiciunile sistemului în 2010 din perspectiva competitivitãþii sunt legate mai ales de lipsa de deschidere a contractelor publice pentru toþi ofertanþii, de piaþa neagrã care nu permite dezvoltarea economiei ºi de legislaþia privind competiþia care nu poate stopa concurenþa neloialã.


Pentru informaþii suplimentare, vã stãm la dispoziþie la adresa de e-mail cit@irecson.ro.

Persoana de contact:
Bogdan Ciocanel
0744 34 66 02
mailto:bogdan.ciocanel@irecson.ro


Notã: Reproducerea totalã sau parþialã a materialului fãrã menþionarea sursei (Institutul Român de Cercetãri Economice Sociale ºi Sondaje – IRECSON) nu este permisã.