RO INNO ROMANIA
inno noutati

14.11.2013 | Institutul IRECSON a lansat platforma de e-learning “e-MITT” pentru Managementul Inovarii si Transferului Tehnologic

31.10.2013 | Incheierea oficiala a proiectului „Program de dezvoltare a resurselor umane din cadrul entităților Rețelei Naționale pentru Inovare și Transfer Tehnologic (ReNITT) în domeniul managementului în vederea eficientizării procesului de transfer tehnologic".

15.10.2013 | Conferința de închidere a proiectului "Program de dezvoltare a resurselor umane din cadrul entităților Rețelei Naționale pentru Inovare și Transfer Tehnologic (ReNITT) în domeniul managementului în vederea eficientizării procesului de transfer tehnologic"

31.05.2016 | Anuarul Competitivitatii Mondiale, Editia 2016

Toate stirile | Newsletter
REGISTRUL DE EVIDENTA A REZULTATELOR CD
Rezultate ale Cercetarii din Republica MOLDOVA
Rezultate ale Cercetarii din ROMANIA
Cartea Alba a CDI in ROMANIA
Cartea Alba a CDI in Republica MOLDOVA
inno evenimente

National Instruments Academic and Research Days
Descoperiți cum profesori și oameni de știință de pretutindeni beneficiază de soluții de ultimă generație pentru măsurători, control și calcule științifice în sălile de curs sau laboratoare.

Workshopul “Jurnalism și Cercetare Științifică”
În data de 8 aprilie 2010 a avut loc un workshop cu tematica Jurnalism și Cercetare Științifică. Workshopul s-a desfășurat la sediul Grupului pentru Dialog Social și a avut participanți atât din rândul jurnaliștilor de știință, cât și din cel al cercetării.

“Tendințe și perspective în dezvoltarea relațiilor comerciale dintre România și Federația Rusă”
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) și Business Center CSI au au organizat Forumul Economic

SALONUL CERCETĂRII – 2009
Expoziția realizărilor cercetării românești SALONUL CERCETĂRII – 2009 a fost cel mai important eveniment organizat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică pentru promovarea și diseminarea rezultatelor cercetării


Home | Despre noi | Harta site | Contact
You need to upgrade your Flash Player
Noutati: 10.06.2010


Centrul de Informare Tehnologică
Comunicat de presă
România în contextul competitivității globale
- 2010 -


Institutul IRECSON, prin Centrul de Informare Tehnologică, aduce în atenție câteva dintre cele mai relevante semnale ale ediției 2010 a Anuarului Competitivității Mondiale (www.imd.ch/wcc). IRECSON este partenerul pentru România al Centrului pentru Competitivitate Mondială al IMD (Institute for Management Development) din Elveția, în vederea realizării Anuarului Competitivității Mondiale (World Competitiveness Yearbook).

CE ESTE WCY?
(World Competitiveness Yearbook)
Anuarul Competitivității Mondiale

• O analiză a competitivității a 58 de economii, folosind 327 de criterii
• Un punct de referință la nivel internațional, perceput ca o autoritate în lumea economică
• Se publică neîntrerupt, începând cu anul 1989 • 2 treimi din informații vin din surse naționale, regionale și internaționale, iar o treime sunt furnizate de Sondajul anual de opinie WCY în mediul de afaceri
• Oferă garanția unor date actualizate și de încredere, asigurate de o rețea de 54 de instituții partenere din întreaga lume

Ce ne spune Anuarul Competitivității Mondiale 2010
Privite dintr-o perspectivă analitică, rezultatele pentru 2010 atestă din nou, așa cum s-a întâmplat în 2009, chiar și în condițiile crizei mondiale, poziția de lider a trioului Hong Kong, Singapore și SUA sub aspectul competitivității. În 2010 comparativ cu 2009, au avut loc mutații semnificative în ceea ce privește poziția ocupată în baza punctajului obținut de o mare parte a țărilor și a regiunilor astfel:


În perioada dificilă pe care o traversează economia mondială, competitivitatea reflectă modul în care țările fac față situațiilor cu care se confruntă, situații în care predomină problemele, confuzia și zgomotul.

Hong Kong și Singapore reușesc să devanseze SUA demonstrând o mare elasticitate față de criza economică. Trioul deja amintit este urmat de Elveția (locul 4) și Australia (locul 5). În prima treime a clasamentului mutațiile pozitive cele mai semnificative au fost înregistrate de Taiwan care urcă 15 poziții, trecând astfel din a doua treime a clasamentului în prima, Malaiezia care urcă 8 locuri și Israel care urcă 7 locuri în ierarhia competitivității mondiale. În ce privește mutațiile negative, Danemarca pierde în 2010 față de 2009, 8 poziții, iar Finlanda pierde 10 poziții în 2010 față de 2009, reușind totuși să se mențină în prima treime a clasamentului.

Japonia ajunge din prima treime a clasamentului în 2009 în a doua treime în 2010, pierzând 10 locuri, în timp ce Polonia ajunge în grupul de mijloc al clasamentului urcând 12 poziții în 2010 față de 2009. De asemenea, menționăm creșterea Indoneziei cu 7 locuri în 2010 față de 2009, care și ea trece astfel în a doua treime a clasamentului. Noua Zeelandă pierde 5 poziții, Marea Britanie pierde un singur loc, în timp ce Korea și Franța urcă 4 locuri în 2010 față de 2009.

Conform Anuarului Competitivității Mondiale, „competitivitatea mondială este un domeniu al teoriei economice care analizează faptele și politicile ce conturează capacitatea unei națiuni de a crea și de a menține un mediu propice susținerii realizării de valori sporite pentru întreprinderile sale și pentru prosperitatea poporului său.” Pe scurt, competitivitatea înseamnă modul în care națiunile și mediul economic își administrează totalitatea competențelor pentru atingerea prosperității. Astfel, când vorbim despre competitivitate, nu urmărim numai creșterea sau performanța economică, ci avem în vedere o serie de alți factori, cum ar fi: mediul, calitatea vieții, tehnologia, cunoștințele, cercetarea științifică etc.

Taiwanul înregistrează cea mai mare creștere, urcând spectaculos de pe locul 23 în 2009 pe locul 8 în 2010, în timp ce Slovenia are cea mai mare descreștere, pierzând 20 poziții față de 2009 și ajungând pe locul 52.

O mare parte a țărilor au înregistrat scăderi importante în 2010 față de 2009: Slovacia pierde 16 poziții și ajunge pe locul 49, Bulgaria scade și ea 15 poziții, ajungând pe locul 53. În topul scăderilor urmează Lituania, care pierde 12 poziții, ocupând locul 43 în 2010, Japonia si Finlanda care pierd 10 locuri.

Au găsit soluții de creștere a competitivității, țări precum: Ungaria, care de pe locul 45 în 2009 ajunge pe locul 42 în 2010, Italia, care urcă 10 poziții, ajungând pe locul 40, Polonia, de care am amintit deja, urca 12 locuri, Israel care urca 7 locuri, Austria creste cu doua locuri.


Cum se explică această ierarhizare a competitivității economiilor?
Competitivitatea mondială este dată de o combinație de criterii diferite, subsumate unui număr de patru factori globali:

• Performanța economică - evaluarea macro-economică a economiei interne;
• Eficiența afacerilor - măsura în care întreprinderile își realizează performanțele într-o manieră profitabilă și responsabilă;
• Eficiența guvernamentală - măsura în care politicile guvernamentale favorizează competitivitatea;
• Infrastructura - măsura în care resursele de bază, tehnologice, științifice și umane corespund cerințelor de promovare a afacerilor.

Trebuie evitate confuziile ce pot apărea prin asimilarea metodologiei competitivității și, implicit, a rezultatelor, cu alte concepte din sfera comparațiilor privind nivelul de dezvoltare economică a țărilor. Astfel, o țară cu un nivel de dezvoltare ridicat nu este neapărat și lider în accepțiunea competitivității, după cum o alta, cu un nivel mai scăzut, nu se plasează inevitabil pe locuri joase, dacă răspunde criteriilor de competitivitate ridicată (vezi Chile în raport cu Italia).



Unde se află România din punct de vedere al competitivității în 2010 ?
România ocupă unul dintre ultimele locuri în rândul celor 58 de state, și anume locul 54, înaintea Argentinei, Croației, Ucrainei și Venezuelei. În fața noastră, la foarte mică distanță se află Bulgaria (care obține un scor cu 0,6% mai mare decât scorul obținut de România) și Slovenia care are un ecart față de noi de 1,2 puncte. În ce privește situația unor țări foste comuniste până înainte de 1989, putem constata că în condițiile actualei crize economice, Ungaria (42), Estonia (34) și Polonia (32) au găsit soluții de creștere a competitivității, România (54) și Cehia (29) își mențin în 2010 pozițiile din 2009, în timp ce Bulgaria (53), Slovenia (52), Slovacia (49) și Lituania (43) au înregistrat descreșteri subtanțiale cuprinse între între 20 și 12 locuri.
Pentru o mai bună edificare în privința evoluției, respectiv a pozițiilor ocupate în ultimii ani, Anuarul prezintă, individualizat pe fiecare țară, factorii favorizanți sub aspectul competitivității, precum și cei defavorizanți.

Poziția României în 2010 este o rezultantă a variațiilor poziției țării noastre pe fiecare dintre cei patru factori de competitivitate. Astfel, în 2010 România a înregistrat o descreștere a Performanței economice, de pe locul 32 în 2009, pe locul 47 în 2010. Cu toate că la acest capitol am înregsitrat o scădere de 15 locuri, rămânem totuși în fața unor țări precum Grecia (48), Rusia (49), Turcia (50), Estonia (52), Slovacia (54), Ucraina (55), Lituania (57). Referitor la Eficiența guvernamentală, am scăzut un loc față de 2009, ocupând poziția 50.
În ceea ce privește Infrastructura, am crescut 10 locuri în 2010 față de 2009, ajungând pe locul 43 în 2010, iar la capitolul Eficiența afacerilor, am crescut 13 locuri, urcând de pe locul 56 în 2009 pe locul 49 în 2010.

Din păcate creșterile semnificative înregistrate de România în ce privește Eficiența afacerilor și Infrastructura nu au fost suficiente pentru creșterea competitivității în ansamblul ei, dar în condițiile în care la capitolul Performanța economică și Eficiența guvernului am scăzut, menținerea poziției României în 2010, la nivelul din 2009, se datorează primilor doi factori. Este meritul mediului de afaceri care începe să se consolideze și al investițiilor din ultimii ani în infrastructura de telecomunicații precum și în cercetare care încep să devină vizibile, reușind astfel să contribuie în 2010 la menținerea competitivității României la nivelul din 2009, în contextul crizei economice.
Punctele tari ale mediului de afaceri se referă în special la progresele făcute de companiile românești în ce privește preocuparea acestora pentru satisfacția clienților, pentru o salarizare adecvată în sectorul serviciilor, precum și pentru personalul cu funcții de conducere, salarizare care devine la un nivel comparabil cu cel din alte țări membre ale UE. De asemenea trainingul angajaților devine o prioritate pentru multe dintre companiile românești. La acestea se adaugă preocuparea firmelor pentru atragerea de specialiști, precum și o atitudine pozitivă în general a mediului de afaceri în ce privește globalizarea economiei.
Totuși, pentru continuarea consolidării mediului de afaceri avem nevoie de îmbunătățirea unor aspecte care deocamdată pentru 2010 se constituie în puncte slabe în ce privește competitivitatea, și anume: nevoia ridicată de specialiști în domeniul finanțelor, necesitatea creșterii capacității de adaptabilitate a companiilor românești la schimbările pieței, nevoia de creștere a transparenței instituțiilor financiare din România, scăderea pieței bursiere, precum și identificarea de soluții astfel încât datoriile întreprinderilor să nu restrângă capacitatea acestora de a fi competitive.
Principalele puncte forte ale Infrastructurii noastre care ne-au ajutat să urcăm la acest capitol au fost: tarifele de bandă largă și viteza Internetului, investițiile în telecomunicații, productivitatea în materie de patente (brevete). Pentru a consolida ritmul de creștere în ce privește Infrastructura este nevoie să ne aplecăm asupra unor puncte slabe mai importante în ce privește competitivitatea, printre care: nevoia ridicată de specialiști în domeniul tehnologiei informației precum și de ingineri calificați pe piața forței de muncă și necesitatea îmbunătățirii infrastructurii de sănătate care nu răspunde nevoilor societății.
Aspectele negative (aspecte la care România este cotată cel mai slab în contextul competitivității mondiale) în ce privește Performanța economică sunt legate de investițiile directe în afara țării, de investițiile pe piețele de capital din afara țării, încasările din turism și creșterea reală a PIB. Chiar dacă la capitolul Eficiența guvernului stăm bine în ce privește datoria publică totală și colectarea taxelor pe venituri, slăbiciunile sistemului în 2010 din perspectiva competitivității sunt legate mai ales de lipsa de deschidere a contractelor publice pentru toți ofertanții, de piața neagră care nu permite dezvoltarea economiei și de legislația privind competiția care nu poate stopa concurența neloială.


Pentru informații suplimentare, vă stăm la dispoziție la adresa de e-mail cit@irecson.ro.

Persoana de contact:
Bogdan Ciocanel
0744 34 66 02
mailto:bogdan.ciocanel@irecson.ro


Notă: Reproducerea totală sau parțială a materialului fără menționarea sursei (Institutul Român de Cercetări Economice Sociale și Sondaje – IRECSON) nu este permisă.